Piramida lui Maslow: ierarhia nevoilor umane

Piramida lui Maslow face parte dintr-o teorie psihologica care se intereseaza despre motivatia si nevoile fiintei umane: ce ne determina sa actionam asa cum procedam. Potrivit lui Abraham Maslow, psiholog umanist, actiunile noastre se nasc din motivatia indreptata spre scopul satisfacerii anumitor nevoi, care pot fi ordonate in functie de importanta pe care o au pentru bunastarea noastra.

Cu alte cuvinte, Maslow a propus o teorie conform careia exista o ierarhie a nevoilor umane si a sustinut ca, pe masura ce cele mai elementare nevoi sunt satisfacute, fiintele umane dezvolta nevoi si dorinte mai inalte. Din aceasta ierarhie se stabileste ceea ce este cunoscut sub numele de Piramida lui Maslow .

Abraham Maslow a introdus pentru prima data conceptul de ierarhie a nevoilor in articolul sau „A Theory of Human Motivation” in 1943 si in cartea sa „Motivation and Personality”. Mai tarziu, faptul ca aceasta ierarhie a fost adesea reprezentata grafic ca o piramida a dus la nucleul teoriei sa devina cunoscut sub numele de piramida lui Maslow , a carei popularitate este remarcabila si astazi, la zeci de ani dupa ce a fost propusa pentru prima data.

Piramida lui Maslow: ce este?

In timp ce unele scoli existente la mijlocul secolului XX (psihanaliza sau behaviorism) se concentrau pe comportamente problematice si pe invatarea de la o fiinta pasiva si fara multe optiuni de a influenta mediul mai mult decat il influenteaza pe el, Maslow era mai preocupat de a afla ce ii face pe oameni mai fericiti. si ce se poate face pentru a imbunatati dezvoltarea personala si autoactualizarea.

Ca umanist, ideea lui a fost ca oamenii au o dorinta innascuta de a se implini, de a fi orice isi doresc sa fie si ca au capacitatea de a-si urmari obiectivele in mod autonom daca se gasesc intr-un mediu propice. Totusi, diferitele obiective care se urmaresc in fiecare moment depind de ce scop a fost atins si care raman de indeplinit, conform piramidei nevoilor. Pentru a aspira la obiectivele autorealizarii, trebuie mai intai indeplinite nevoile anterioare precum hrana, securitatea etc. De exemplu, ne facem griji cu privire la problemele legate de implinirea de sine numai daca suntem siguri ca avem un loc de munca stabil, hrana sigura si acceptam prieteni.

In Piramida Maslow, de la nevoile de baza pana la cele mai complexe, aceasta ierarhie este alcatuita din cinci niveluri. Nevoile de baza sunt situate in partea de jos a piramidei, in timp ce nevoile mai complexe sunt in partea de sus.

Astfel, cele cinci categorii de nevoi din Piramida lui Maslow sunt: ​​fiziologice, de securitate, de afiliere, de recunoastere si de autoactualizare ; fiind nevoile fiziologice nivelul cel mai scazut, iar nivelurile in crestere in ordinea indicata. Desigur, dupa cum am vazut, reprezentarea vizuala sub forma de piramida este o contributie ulterioara la abordarea acestui model explicativ de catre Maslow. Totusi, aici il vom trata ca si cum ar fi echivalent cu ierarhia nevoilor descrisa de acest psiholog.

Tipuri de nevoi

In piramida lui Maslow, acest cercetator vorbeste despre nevoile instinctive si face o distinctie intre nevoile „deficitate” (fiziologice, de securitate, afiliere, recunoastere) si „dezvoltarea sinelui” (realizarea de sine). Diferenta dintre unul si altul se datoreaza faptului ca „deficitele” se refera la o lipsa, in timp ce cele de „dezvoltare a fiintei” se refera la munca individului. Satisfacerea nevoilor deficitare este importanta pentru a evita consecintele sau sentimentele neplacute.

Nevoile „dezvoltarii fiintei”, in schimb, sunt importante pentru cresterea personala si nu au de-a face cu deficitul de ceva, ci cu dorinta de a creste ca persoana.

1. Nevoi fiziologice

Acestea includ nevoile vitale pentru supravietuire si sunt de natura biologica. In cadrul acestui grup intalnim nevoi precum: nevoia de a respira, de a bea apa, de a dormi, de a manca, de sex, de adapost.

Astfel, in acest strat de nevoi se afla cele care fac posibile cele mai fundamentale procese biologice care fac viabila existenta organismului. Acestea ofera acoperire pentru functiile fiziologice care mentin echilibrul in tesuturile, celulele, organele noastre si in special in sistemul nostru nervos.

Maslow considera ca aceste nevoi sunt cele mai elementare din ierarhie, intrucat celelalte nevoi sunt secundare pana cand cele de acest nivel nu au fost acoperite.

2. Nevoi de securitate

Nevoile de securitate sunt incluse in aceasta parte a piramidei lui Maslow si sunt necesare vietii, dar sunt la un alt nivel decat nevoile fiziologice. Adica, pana cand primele nu sunt satisfacute, nu apare o a doua veriga de nevoi care sa fie orientata spre securitatea personala , ordine, stabilitate si protectie.

Se poate spune ca nevoile care apartin acestui nivel al piramidei lui Maslow au de-a face cu asteptari si cu modul in care conditiile de viata permit dezvoltarea proiectelor pe termen mediu si lung. Ele se bazeaza pe un fel de „perna” bazata pe active, precum si pe drepturi si capital social.

3. Nevoile de membru

Maslow descrie aceste nevoi ca fiind mai putin de baza si au sens atunci cand nevoile anterioare sunt satisfacute.

Pentru Maslow, aceasta nevoie se exprima atunci cand oamenii cauta sa depaseasca sentimentele de singuratate si simt ca exista legaturi afective intre ei si anumite persoane. Adica atunci cand se incearca transcenderea sferei individuale si stabilirea de legaturi cu mediul social.

Aceste nevoi sunt prezentate continuu in viata de zi cu zi, atunci cand fiinta umana manifesta dorinta de a se casatori, de a avea o familie, de a face parte dintr-o comunitate, de a fi membru al unei biserici sau de a merge la un club social. Apartenenta la un grup, mai mult sau mai putin restrans, ajuta la a da sens cotidianului si, in plus, contactul personal si relatiile sociale care favorizeaza aceste legaturi ne stimuleaza intr-un mod care, pt. Maslow, experienta rezultata poate fi calificata drept necesitate.

Exemple de aceste nevoi sunt dragostea, afectiunea si apartenenta sau apartenenta la un anumit grup social.

4. Nevoi de recunoastere

Acest nivel al ierarhiei nevoilor umane este cunoscut si sub denumirea de nevoi de stima si are de-a face cu modul in care ne pretuim pe noi insine si pe ceilalti, restul societatii.

Dupa acoperirea nevoilor primelor trei niveluri ale Piramidei Maslow, nevoile de recunoastere apar ca fiind cele care favorizeaza intarirea stimei de sine, recunoasterea propriei persoane, realizarea deosebita si respectul fata de ceilalti; Prin satisfacerea acestor nevoi, persoana se simte sigura pe sine si crede ca este valoroasa in societate. Cand aceste nevoi nu sunt satisfacute, oamenii se simt inferiori si lipsiti de valoare.

Aceasta nevoie de ierarhia lui Maslow este cel mai bine inteleasa ca un mod de a ne simti bine cu privire la propriul concept de sine prin acele lucruri despre noi insine pe care le vedem reflectate in felul in care ceilalti ne trateaza.

Potrivit lui Maslow, exista doua nevoi de recunoastere: una inferioara, care include respectul celorlalti, nevoia de statut, faima, glorie, recunoastere, atentie, reputatie si demnitate; si unul mai inalt, care determina nevoia de respect de sine, inclusiv sentimente precum increderea in sine, competenta, realizarea, independenta si libertatea.

Astfel, acest nivel al ierarhiei nevoilor umane se bazeaza pe toate acele avantaje de a avea un statut bun in ochii celorlalti.

5. Nevoi de autoactualizare

In sfarsit, la cel mai inalt nivel se afla nevoile de autorealizare si dezvoltarea nevoilor interne , dezvoltarea spirituala si morala, cautarea unei misiuni in viata, ajutorul dezinteresat fata de ceilalti etc.

Acest nivel al piramidei lui Maslow este unul dintre randurile ierarhiei nevoilor cel mai greu de definit, deoarece are de-a face cu obiective extrem de abstracte care nu sunt atinse prin actiuni concrete, ci cu lanturi de actiuni care au loc pe perioade relativ lungi. .lung. Prin urmare, fiecare individ va avea nevoi de autoactualizare diferite si personalizate.

Critica piramidei lui Maslow

Desi unele cercetari sustin teoria lui Abraham Maslow, majoritatea datelor culese in multe investigatii nu par sa fie in aceeasi linie cu piramida lui Maslow. De exemplu, Wahba si Bridwell (1986) concluzioneaza ca exista putine dovezi care sa sustina ierarhia postulata de Maslow, desi este inca foarte populara astazi.

In plus, Piramida lui Maslow a primit critici pentru ca este dificil de demonstrat conceptul sau de autoactualizare , deoarece este foarte abstracta. La urma urmei, in stiinta este necesar sa se precizeze foarte bine sensul cuvintelor si sa se propuna niste implicatii „operationale” ale acestora, iar daca un concept lasa mult loc de interpretare, nu este posibil sa se efectueze cercetari menite sa studieze acelasi lucru. , nici sa tragi concluzii clare. Multe dintre conceptele si categoriile descrise in piramida nevoilor lui Maslow sunt prea ambigue pentru a fi studiate stiintific.

Intr-un studiu publicat in 2011, cercetatorii de la Universitatea din Illinois au pus la incercare piramida lui Maslow si au descoperit ca satisfactia nevoilor piramidei este corelata cu fericirea unei persoane. Dar aceasta cercetare, contrar teoriei lui Maslow, a concluzionat ca nevoile de recunoastere si autoactualizare au fost, de asemenea, importante, chiar daca cele mai elementare nevoi nu au fost satisfacute. Prin urmare, a pus sub semnul intrebarii secventialitatea pe care Maslow a propus-o in teoria sa: nu era necesar sa fie indeplinite nevoile de baza pentru a aspira la atingerea obiectivelor legate de nevoile mai rafinate.

Pe de alta parte, cercetarea lui Maslow s-a bazat pe un esantion foarte mic si, prin urmare, nereprezentativ de indivizi. Critica metodologiei sale se refera la faptul ca el insusi i-a ales pe oamenii pe care i-a considerat autorealizati, dupa ce a citit despre ei sau a vorbit cu ei si a ajuns la concluzii despre ce este autorealizarea. De fapt, oamenii pe care Maslow i-a intervievat atunci cand isi facea piramida nevoilor pot reprezenta cu greu majoritatea populatiei umane, intrucat erau oameni apartinand culturii occidentale, bogati sau foarte influenti. Unii dintre oamenii pe care i-a investigat sunt Albert Einstein sau Eleanor Roosevelt.. Piramida lui Maslow a fost creata din studiul unor cazuri exceptionale, mai degraba decat din ceea ce este normal in populatiile umane.

Relevanta si mostenirea acestei teorii

Indiferent de aceste critici, piramida lui Maslow reprezinta o contributie importanta la o schimbare de viziune in cadrul psihologiei si a contribuit la stabilirea unei a treia forte in cadrul profesiei (celelalte doua forte principale au fost psihanaliza si behaviorismul). Abordarea sa de psihologie si de viata in general inspira entuziasm, nemaifiind bazata pe presupunerea ca oamenii sunt fiinte pasive si nici nu se concentreaza pe comportamente patologice. Studiul motivatiilor si modelelor de comportament care nu sunt legate de tulburarile mintale a devenit un semn ca psihologia nu trebuie sa se limiteze la sanatatea mintala.

Pe de alta parte, lucrarile lui Maslow au fost o prima incercare de a studia ceva de mare importanta: binele comun , acele elemente contextuale care sunt prioritare pentru toti oamenii. Daca nevoia de a avea acces la hrana este unul dintre cele mai importante aspecte pentru oameni, este posibil sa se propuna modele de management al spatiului care sa tina cont de acest principiu.

In plus, piramida lui Maslow a avut un mare impact nu doar in psihologie, ci a fost importanta si in lumea afacerilor (in special in marketing, dar si in lumea Resurselor Umane) sau in sport, de exemplu. Faptul ca stabileste o ierarhie a nevoilor ofera o modalitate usoara si intuitiva de a stabili planuri de motivare si generare de produse atractive in functie de tipul de oameni pe care intentionezi sa-l influentezi.

Psihologia stiintifica actuala trebuie sa continue sa investigheze ce ne motiveaza si ne determina sa aspiram la scopuri, iar piramida lui Maslow poate sa nu fie un construct care sa ne permita sa explicam bine modul in care actionam, dar cel putin este o prima caramida in acest tip de studii si poate fi folosit ca referinta. Desigur, este necesar sa se lucreze in continuare pentru a genera concepte concrete care se preteaza cercetarii stiintifice, dincolo de apelul la idei vagi care pot insemna lucruri diferite pentru fiecare individ.