Meloterapia starilor de panica la copiii de varsta mica

Metodele terapeutice prin auditii muzicale au devenit des utilizate in profilaxia si terapia unui numar vast de boli, mai ales la copii.

Un succes important al psihologilor din Marea Britanie consta n descoperirea unor modele de meloterapie a starilor de agitatie, anxietate, stari de panica ale copiilor sugari si de varsta mica. Astfel, au fost descris elementele de baza ale tiparelor unor armonii de sunete care pot bloca mecanismele nervoase ale aparitiei starilor de panica ale copiilor.

Studiile de neurobiologie au dovedit ca anumite sunete si mai ales succesiunea armonica sau ritmica a unor asociatii de sunete provoaca o stare de excitatie a unor zone din creier. La copii exista o arie mai larga de reactie a creierului auditiv la asociatii melodice, care determina o puternica excitatie urmata de o imediata inhibitie. Tocmai aceasta relaxare psihica mpiedica o posibila extindere a excitatiilor de alerta a creierului, cauza declansarii starilor de panica.

Ritmul de tip cardiac

Melodiile care au un ritm aseamanator celui al batailor inimii provoaca o stare de liniste psihica, mai ales la copilul de varsta mica. Aceasta se datoreaza n primul rnd faptului ca, intrauterin, micutul este nvatat cu asocierea dintre ascultarea ritmului inimii mamicii si starea de confort din acea perioada, n care rar erau resimtite senzatii neplacute, deci starea de panica nu se justifica. S-a constatat ca folosirea melodiilor cu ritm de tip cardiac in terapia copiilor anxiosi si cu atacuri de panica are o eficienta de 90% la fetite si 95% la baieti. Melodiile alese nu trebuie sa contina alte percutii dect cele care se succed dupa un ritm de tip cardiac.

Evita sa alegi unele in care apar refrene sau pasaje de interpretare vocala cu tonalitati foarte inalte, tipate sau ragusite, care sunt genetic identificate cu avertismente la care micutul va reactiona printr-o stare de alerta si chiar panica. Vocile foarte grave si ragusite sunt stimuli-semnal asociati instinctiv cu mritul fiarelor, iar micutul raspunde la astfel de sunete fiind programat genetic, deoarece acum 100.000 de ani ele anuntau un pericol real pentru puiul de om. De asemenea, nu se recomanda nici melodiile cu un ritm de tip cardic foarte alert, care va fi asociat unei conditii de boala, frig sau disconfort cu care se confrunta micutul n viata intrauterina.

Sunetele melodice prelungite

Suntele prelungite, nici prea joase nici prea nalte, au un efect linistitor aparte asupra psihicului, mai ales la copii. Aceste efecte, ntlnite n muzica clasica, electronica, slow-uri si mai ales in doinele romnesti, reduc starea de excitabilitate a zonelor nervoase implicate n starile de alerta. Chiar si sunetele cu usoare vibratii, dar prelungite peste trei sunete, au un efect relaxant. Este foarte interesant ca acestea au un efect deconectant numai asupra copiilor europene si asiatici, si foarte slab asupra micutilor de culoare. Acest fapt poate fi explicat prin co-evolutia prolifica om-lup din comunitatile tribale ale continentul nostru, ce a supravietuit datorita vnatorii alaturi de lupii care gaseau hrana.

Ce tip de melodii alegem

Daca optezi pentru varianta tiparului melodic in care predomina sunetele prelungi, alege piese clasice sau cntate cu instrumente de suflat. Sunt recomandate doinele cu buciumuri sau melodii cntate numai instrumental, cu fluier, flaut. Se poate opta si pentru muzica electronica de tipul celei interpretate de Jean Michel Jarre, nsa nu se recomanda acorduri de tip hard-rock, heavy metal, house sau balade rock, chiar daca acestea contin sunete prelungite. Melodiile alese trebuie sa aiba o tonalitate calda cu putine variatii de tonuri, fiind excluse cele care contin pasaje vocale.

Regulile meloterapiei pentru atac de panica

1.Se alege numai unul dintre cele doua modele descrise anterior (fie muzica cu ritm de tip cardiac, fie foarte lenta, cu sunete prelungi). Este nevoie de cel putin doua ore de muzica, ascultata in anumite perioade din zi.

2. Timp de doua luni, copilul trebuie sa asculte acelasi repertoriu selectat, dupa care se face o noua selectie.

3. Muzica se pune la o ora dupa trezire, iar durata acestei prime sedinte trebuie sa fie cuprinsa ntre 15 si 45 de minute.

4. Volumul la care se asculta muzica trebuie sa fie foarte discret, abia auzibil.

5. Cea de-a doua sedinta din zi trebuie sa fie la 70-80 minute dupa somnul de dupa-amiaza, iar durata auditiei sa fie ntre 25 si 70 de minute continuu.

6. In cazul in care copilul pare alertat de fondul sonor sau mai agitat dect de obicei, schimba melodia sau renunta la sedinta din acea zi.