Uneori se repeta, alteori se intampla o singura data, dar raman intiparite in mintea noastra, iar altele dispar in cateva secunde din amintirile noastre. Visele au fost considerate fascinante si misterioase inca din cele mai vechi timpuri, pline de semnificatii si interpretari ascunse. In cultura greaca, visul era considerat o modalitateprin care zeii comunicau cu omul si un instrument pentru a-si cunoaste viitorul. Dintre filozofi, Platon a considerat visele ca expresia unor pasiuni interioare care se pot elibera in cele din urma de ratiune, in timp ce abordarea mai mecanicista a vazut continutul visului ca expresia pura a unei activitati mentale in absenta, totusi, a perceptiei. Cu siguranta, totusi, personajul care este cel mai asociat cu studiul viselor este Sigmund Freud si Interpretarea sa a viselor. Citeste mai multe informatii despre vise si semnificatiile lor pe https://mojoo.ro.
Care este visul si cand visam
Visul poate fi definit ca o activitate mentala care are loc in timpul somnului, se poate prezenta ca un continut destul de detaliat si coerent, adesea cu referiri la viata de zi cu zi, dar alteori este bizar si fara un fir logic in intriga. Multa vreme s-a crezut ca se poate visa doar in faza REM (Rapid Eye Movement) a somnului, sau acea faza numita „somn paradoxal” deoarece, in ciuda somnului profund, activitatea creierului incepe sa se trezeasca, iar ochii se misca rapid. Astazi, insa, stim ca visam si in fazele non-REM (NREM).
Oamenii de stiinta in somn, datorita numeroaselor cercetari de teren, au descoperit ceva cu adevarat interesant: continutul visului se modifica in functie de stadiul de somn in care ne aflam. Daca persoana tocmai a atipit, complotul visului este de obicei destul de coerent si realist si abordeaza acel fenomen care in neurostiinta se numeste ratacirea mintii. Ce inseamna ca mintea noastra rataceste? Cu siguranta ti s-a intamplat, intr-un moment de relaxare in care nu te concentrezi pe nimic, sa observi ca la un moment dat (fara sa-ti doresti intentionat) gandurile tale au inceput sa curga liber, revenind ambele la experiente deja trait, dar, de asemenea, inainte de planuri de viitor. Aici, visul din primele ore de odihna este asemanator cu aceasta ratacire libera. Ce se intampla atunci? Cu cat ne apropiem de stadiul REM al somnului, cu atat continutul visului incepe sa devina din ce in ce mai bizar, haotic si mai ales incarcat emotional. Acest lucru se intampla deoarece sistemul limbic, care joaca un rol fundamental in reactiile emotionale si comportamentale, este activat.
Daca se intampla sa te trezesti si sa-ti amintesti visul in detaliu, probabil ca visai chiar in faza REM, chiar inainte sa te trezesti. De fapt, acestea sunt visele care se retin mai usor.
De ce visam?
Odata ce visul si continutul lui au fost descrise, ne putem intreba totusi: de ce visam?
In abordarea psihanalitica, visul deriva din activitatea psihica si nu cerebrala. Cu toate acestea, mai multe studii arata ca continutul viselor este corelat cu activitatea creierului. Datorita noilor tehnologii de stimulare a cortexului, adica stratul de materie cenusie responsabil pentru abilitatile noastre cognitive si senzoriale, putem prezice continutul visului. De fapt, in functie de zona creierului nostru care are modificari in activitatea sa, putem intelege natura visului nostru. Daca, de exemplu, activarea se refera la zona creierului implicata in recunoasterea fetei, vom putea spune cu certitudine ca visam la o persoana. Desi in somn suntem izolati de stimulii externi, mintea noastra este inca capabila sa produca continut.
Ce inseamna visele si pentru ce sunt ele?
Pentru Freud visele sunt „drumul regal catre inconstient”, deoarece in aceasta productie de imagini ies la iveala dorintele noastre inconstiente reprimate, atribuibile experientelor noastre timpurii. Aceste dorinte si impulsuri in primul rand sexuale nu se pot conforma moralitatii si normelor sociale si, prin urmare, sunt cenzurate de ego. In timpul somnului, insa, apararile ego-ului slabesc, iar continutul reprimat poate aparea prin vise, fara insa sa se arate vreodata clar, ci mai degraba mascat in spatele simbolurilor. Din acest motiv munca de interpretare este fundamentala pentru psihanalist. De-a lungul timpului, teoriile lui Freud au fost criticate pentru lipsa de baza stiintifica, in timp ce primele teorii neurostiintifice considerau visele ca simple produse fiziologice fara sens.
Astazi, la mai bine de un secol de la nasterea psihanalizei, cunoastem aspecte ale viselor la care Freud nu putea avea acces. Prin studiul viselor, intelegem nu numai modul in care experientele noastre zilnice se reflecta in vis, dar putem intelege mai bine caracteristicile visatorului insusi. Una dintre teoriile recente despre vise sustine ca ele ne permit sa invatam, ajutandu-ne sa stapanim viitorul. Visele sunt asadar extrem de importante pentru memoria si invatarea noastra, in special cele care apar in faza REM deoarece, in aceasta faza, mintea compara si pune cap la cap faptele care au avut loc in timpul zilei cu evenimentele din trecut si, in acest sens, memoria. este actualizat si creierul nostru creste.
Nu visam doar episoade din viata de zi cu zi, ci de multe ori retraim, desi intr-un mod distorsionat, cateva momente importante din viata noastra, de obicei insotite de emotii puternice. Din punct de vedere neurofiziologic, acest lucru se intampla deoarece succesiunea continutului visului depinde de activarea unui circuit neuronal fata de celalalt si deci de dominatia aceluiasi asupra celorlalte. Evenimentele de viata cu un continut emotional puternic si reluate in mod repetat chiar si atunci cand sunteti treaz, pot avea loc asadar mai usor in somn.
Aceste descoperiri ne arata ca in timp ce dormim nu doar ne odihnim pentru a ne pregati pentru o noua zi, dar creierul nostru se schimba, consolidand amintirile si stimulandu-ne creativitatea. O modalitate de a urmari ceea ce visam si de a face fata mai bine evenimentelor din viata este sa tinem un jurnal de vis .
